In zilele noastre, majoritatea femeilor isi indreapta atentia spre Iiana pentru a-si alege un model de ie romaneasca. Acest lucru este firesc in conditiile in care ia nationala a fost purtata cu mandrie de catre persoane cunoscute peste hotare, precum Nikole Kidman, Adele, Demi Lovato, Shaon Stone, etc.
Chiar si nume importante cu care romanii se mandresc peste tot in lume, precum Nadia Comaneci a purtat o asemenea piesa vestimentara de pe Iiana, asa ca este firesc ca femeile din tara noastra sa isi aleaga o asemenea piesa vestimentara. Unele dintre acestea, de-abia asteapta sa isi cumpere ia traditionala, pe care sa o poarte cand isi fac poze pe care le incarca pe Facebook.
Ei bine, in ceea ce priveste aceasta piesa vestimentara, mentionam faptul ca desi se poarta si in anul 2019, ia are o vechime foarte mare, asa ca va invitam sa parcurgeti alaturi de noi urmatoarele randuri, pentru a afla cateva lucruri interesante despre aceste ii nationale.
Bluza romaneasca este o parte importanta a imbracamintei traditionale romanesti. Adesea facuta in lenjerie, panza de bumbac sau matase, cu modele geometrice, fluturi, flori, chiar paiete, brodate manual in jurul gatului, pe fata si pe maneci.
Modelele si culorile variaza in regiunile Romaniei. Cele mai cunoscute sunt derivate din “COLONE” (X, unghiul, rotund) si “cultul soarelui” (cerc, cruce, ochi). Aceleasi influente simbolice se regasesc in opera artistului roman Brancusi.
Astazi, mai putine bluze sunt produse, dar mai exista inca artizani ascunsi in tara in sate izolate, care respecta aceleasi traditii stramosesti. Bluza in limba romana este numita “IE”, derivata din latina “tunicae linae”.
In Franta, bluza romaneasca a fost facuta faimoasa de Henri Matisse, prin faimoasele sale picturi din 1940 ale faimoaselor femei romanesti: Elvira Popescu, Martha Bibesco, Anna des Noailles si Elena Vacarescu. Dar bluza ca element de moda se intoarce mult mai departe.
Camasile etnice purtate traditional de femei taranesti au devenit la moda printre clasele sociale mai inalte, dupa ce membrii familiei regale romane, (Elisabeta din Romania si mai tarziu regina Maria si fiicele ei), au inceput sa le poarte la mijlocul secolului al XIX- lea.
In ilustrarea bluzei romanesti in picturile sale, Henri Matisse i-a dat o calitate si o recunoastere internationala. El a facut-o simbolul Romaniei si, in special, feminitatea romaneasca.
La inceputul secolului al XIX- lea, Parisul era plin de intelectuali, aristocrati si artisti. Multe celebritati romanesti au fost invitate in saloanele pariziene si au adus cu ele o eleganta exotica surreala. Au provocat dezastru: Maria Cantacuzino (Marie Cantacuzene), a carei portret de Genevieve – patronul Parisului – de Teodor Chasseriau (1819 – 1856), este atarnat in Pantheon; Elena Vacarescu (Helene Vacaresco), a carei viata de dragoste a inspirat faimosul roman al lui Pierre Loti “L’Exilée”, precum si poeme de dragoste ale lui Tino Rossi (Si tu voulais). A dat numele ei unui premiu literar, “Vacaresco Fémina” (acum parte a premiului “Fémina”).
Exista, de asemenea, faimosul Comtesse de Noailles, nascut Printesa Bassarabe-Brancovan (Basarab-Brancoveanu), prima femeie care a devenit comandant al Legiunii de Onoare.
Poemele sale au primit premiul intai la Académie Française la inceputul secolului. Portretul ei a fost sculptat de Rodin si pictat de Zuloaga. Varul ei, Martha Bibesco, a fost o poeta si o femeie a societatii care i-a inspirat pe Marcel Proust, Cocteau, Paul Valéry si D’Annunzio. Ea se inconjura in mod inteligent cu oamenii influenti ai timpului.
Nu uitam de fascinanta Elvira Popescu (Elvira Popescu), contesa de la Foy, care mai intai la Théatre du Colombier si mai tarziu la Comédie Française, a incantat publicul pentru rolul sau in “Ma Cousine de Varsovie” si a devenit cunoscut sub numele de Fecioara de Teatru. Popesco a jucat cu Sacha Guitry in “Paradis Perdu”.
Razboiul a pus capat acestei fertilizari incrucisate intre Romania si cercurile literare si artistice pariziene, la fel cum legatura naturala care exista intre Romania si vest a fost distrusa de Cortina de Fier. Tara se indrepta spre o perioada intunecata de cenzura ideologica, intemnitari si exterminari, care au durat 50 de ani.
